Articolul publicat de Știrile ProTV pe 4 septembrie 2026 atrage atenția asupra îmbătrânirii accelerate a populației țării noastre. Potrivit articolului, jumătate dintre locuitori au acum peste 45 de ani, acest lucru fiind o consecință a scăderii natalității, creșterii speranței de viață și plecării tinerilor din țară.
După anul 2030, presiunea asupra pensiilor, pieței muncii și sistemului medical ar putea deveni tot mai mare, pe măsură ce generații numeroase ajung la vârsta pensionării.
Articolul citează opiniile unui sociolog și ale unui economist, care subliniază dezechilibrul dintre populația activă și cea pensionară și nevoia de a privi din timp problema.
Datele recente arată o realitate îngrijorătoare: la fiecare 100 de copii și tineri sub 15 ani, există aproape 136 de persoane cu vârsta de peste 65 de ani. În prezent, populația țării noastre continuă să scadă, iar numărul de bebeluși care se nasc este tot mai mic.
Suntem conștienți că, într-o societate care îmbătrânește, sprijinirea copiilor, a mamelor și a familiilor vulnerabile nu este doar un gest de solidaritate — este o investiție în viitor.
Fiecare copil care primește hrană, educație, sprijin emoțional și șansa la o viață mai bună înseamnă speranță pentru România de mâine.
Populația României ar urma să ajungă la 15.633.200 persoane în anul 2080, în scădere cu 3,41 milioane persoane (-17,9%) fată de nivelul înregistrat la 1 ianuarie 2025, potrivit estimărilor INS. În timp ce se așteaptă o scădere a ponderii populației tinere și adulte, procentul se mărește în cazul populației vârstnice (65 ani și peste) care va reprezenta mai mult de un sfert din total, ceea ce dovedește accelerarea procesului de îmbătrânire demografică.
📉 România scrie un record pe care nimeni nu și-l dorește: cea mai mică natalitate din ultimul secol. Tot mai puțini copii se nasc, iar tot mai mulți vin pe lume în afara țării.
Nu este doar o statistică, ci un semnal de alarmă pentru viitorul nostru. Ce credeți că ar trebui să se schimbe pentru ca tinerii să aleagă să își întemeieze o familie în România? 💬
România are în 2023 a treia cea mai mare mortalitate din lume, peste țări precum Ucraina, măcinată de război, Siria, Libia sau teritorii ca Fâșia Gaza, cunoscute pentru condițiile extrem de precare de viață. Informațiile apar pe site-ul oficial al CIA.
România are în 2023 o rată a mortalității de 14,92 decese la 100.000 de locuitori, cifre care o plasează pe locul trei în lume, dar la mică distanță de Serbia (15,12) și Lituania (15,17).
Informațiile actualizate la 1 noiembrie 2023 de către CIA la secțiunea The World Factbook nu pot conține, desigur, referințe la războiul sângeros din Israel, dar Fâșia Gaza a fost dintotdeauna un teritoriu ostil, unde oamenii au înfruntat mereu condiții extrem de viață.
Cu toate acestea, Fâșia Gaza apare în evidențele CIA cu una dintre cele mai mici mortalități din lume, respectiv 2,88, care o plasează pe locul 225 din cele 229 de state și teritorii luate în calcul.
În schimb, poate fi remarcat faptul că România are o mortalitate mult mai mare decât cea a Ucrainei cuprinse de război (pe locul 6 în lume, cu o rată a mortalității de 13,7) și a Rusiei (locul 7, cu 13,27). În topul mortalității se mai află Letonia (locul 4, cu 14.69), Bulgaria (locul 5, cu 14,31), Estonia (locul 8, cu 13,13), Croația (locul 9, cu 12,98) și Ungaria (locul 10, cu 12,89).
La polul opus, cei mai puțini oameni mor, în afară de Fâșia Gaza, în Bahrain (locul 226, cu2,83), Kuwait (locul 227, cu 2,27), Emiratele Arabe Unite (locul 228, cu 1,62) și Qatar (locul 229, cu 1,42).
Îmbătrânirea populaţiei este menţionată şi între provocările demografice cel mai adesea considerate ca presante în statele membre, conform unui sondaj Eurobarometru.
Persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt judecate diferit faţă de alţi pacienţi de către societate, în general, consideră 85% dintre români şi 77% dintre cetăţenii UE, iar gradul de conştientizare şi încredere în eticheta ecologică a UE ”Eu Ecolabel” este în creştere, mai arată sondajele Eurobarometru.
Studiile Eurostat au arătat, printre altele, că procentul persoanelor aflate în câmpul muncii, dar cu risc de sărăcie, este cel mai mare în România dintre toate statele UE şi regiunea Sud-Muntenia se numără printre zonele cu cele mai mici ponderi ale angajaţilor cu înaltă calificare. Preţurile la energie electrică şi gaze se stabilizează în 2023 şi majoritatea fermelor din UE sunt administrate de familii, mai evidenţiază studiile Eurostat publicate în luna octombrie.
Populaţia după domiciliu în România (numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, altfel spus, populaţia de jure care poate să includă şi emigranţii) a fost la 1 iulie 2023 de 21,873 milioane de persoane, cu 0,3% mai mică faţă de 1 iulie 2022, potrivit datelor provizorii publicate la 27 octombrie de Institutului Naţional de Statistică (INS).
Potrivit ultimelor date, rata natalităţii în Ucraina a scăzut cu 28% de la începutul războiului, cu 38.324 de copii mai puţini născuţi în ţară în primele şase luni ale acestui an, comparativ cu 2021.
În timp ce rata natalităţii a scăzut cu 7% pe an din 2015, potrivit companiei ucrainene de analiză a datelor OpenDataBot, scăderea din 2021 până în 2023 este cea mai mare de când Ucraina şi-a câştigat independenţa în 1991, conform
Următoarea cea mai abruptă scădere a fost în 2015, în urma anexării Crimeei de către Rusia.
În acest an, relatează site-ul, s-au născut în medie 16.000 de copii pe lună, faţă de până la 23.000 de copii născuţi lunar înainte de invazia la scară largă a Rusiei.
Prin inițiativa Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, cuplurile și femeile infertile din țara noastră pot primi un beneficiu social în valoare de aproximativ 15.000 lei.
Programul se numește „Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității”.
Acest beneficiu de 15.000 lei constă în 2 vouchere și anume:
– un voucher electronic – card pentru tratamentul medicamentos, în valoare de 5.000 lei;
– un voucher pe suport hârtie, de 10.000 lei, pentru procedurile medicale specifice.
Doar 11 mii de copii s-au născut în toată țara, anul acesta, în luna februarie, cu 2500 mai puțini, decât în ianuarie, potrivit Institutului National de Statistică.
Datele arată un declin demografic, care pare de neoprit, după ce, anul trecut, am avut cei mai puțini bebeluși, din ultimul secol – doar 171 de mii. Și în alte țări, ca Italia, scăderea abruptă a natalității, a devenit o problemă de urgență națională Natalitatea scade dramatic lună de lună.
În luna februarie, anul acesta, s-au născut 11.316 copii, cu peste 2.500 mai puțini față de ianuarie, potrivit Institutului de Statistică. În același timp, numărul deceselor a fost de peste 20.000.
Adrian Dan, sociolog: “Avem România celor care sunt săraci și unde noi avem o natalitate destul de ridicată și cea a celor de mijloc și a unei pături subțiri bogate unde rata natalității e destul de redusă – acolo modelul e un copil pentru o familie. Nu avem suficiente politici de sprijin pentru familiile tinere.”
Statul oferă acum deduceri de 100 de lei lunar, din impozitul pe venit, pentru fiecare copil înscris la școală, grădiniță sau creșă. Iar concediul de creștere a copilului este de doi ani. Aceste facilități nu au schimbat tabloul general al scăderii natalității. Abia de curând, statul oferă și sprijin financiar sub formă de vouchere pentru a ajuta cuplurile infertile.
Iată evoluția sporului natural, diferența între numărul de nou-născuți și numărul decedaților. La finele anului trecut, am avut un nou record negativ: 171 de mii de nou-născuți față de aproape 200 de mii în 2021. Am ajuns în punctul în care numărul decedaților este de 1,8 ori mai mare față de nou-născuți. Cu o rată a natalității la pământ, presiunea pe bugetul de pensii și sănătate va crește. Nu vor mai fi suficienți angajați, oameni activi, care să susțină cheltuielile tot mai mari ale unei populații îmbătrânite.
În România sunt sate întregi fără copii și școli cu 2-3 elevi. Aceasta este realitatea anului 2023. Ca să sporească natalitatea, primarii acordă stimulente pentru fiecare nou-născut. În unele comune acestea ajung și la 5.000 de lei.
În localitatea Mischii, din județul Dolj, tinerii sunt încurajați financiar să devină părinți. În 2019 autorităţile au acordat un stimulent de 1.500 de lei pentru fiecare nou-născut, după ce în anul anterior au fost doar șapte nașteri. Anul trecut, suma a crescut la 3.000 de lei, iar anul acesta, la 5.000. Numărul copiilor s-a triplat.
Rebeca Zamfir, mamă: „Acum patru ani, când am avut prima fetiță, a fost și primul an în care s-a acordat stimulentul acesta. Iar anul trecut am avut bucuria să primim 3.000 de lei. Am avut nevoie de lucrurile esențiale.”
Simona Murgu, mamă: „Acum s-a mărit la 5.000. Deci, este un real ajutor, a stimulat pe tinerii căsătoriți.”
Lidia Năstăsie, viitoare mamă: „Pentru noieste un real ajutor. Pentru noi a fost foarte greu pentru că am făcut fertilizare în vitro și pe deasupra costurile au implicat mult mai mulți bani decât într-o sarcină obținută în mod natural.”
Edilul din comună spune că decizia de a acorda ajutorul financiar a fost luată în urma unor constatări șocante.
Gheorghe Popa, primar comuna Mischii: „Natalitatea scădea drastic. Doar șapte născuți la o populație de 1.700 de locuitori. Să ajungi să ai în clasă un singur copil. Sunt străzi în care nu exista niciun copil.”
Programul prin care tinerii primesc indemnizații pentru nou-născuți funcționează și în comuna Ghiroda, din județul Timiș.
