demografie

CIA: România are a treia cea mai mare mortalitate din lume

România are în 2023 a treia cea mai mare mortalitate din lume, peste țări precum Ucraina, măcinată de război, Siria, Libia sau teritorii ca Fâșia Gaza, cunoscute pentru condițiile extrem de precare de viață. Informațiile apar pe site-ul oficial al CIA.

România are în 2023 o rată a mortalității de 14,92 decese la 100.000 de locuitori, cifre care o plasează pe locul trei în lume, dar la mică distanță de Serbia (15,12) și Lituania (15,17).

Informațiile actualizate la 1 noiembrie 2023 de către CIA la secțiunea The World Factbook nu pot conține, desigur, referințe la războiul sângeros din Israel, dar Fâșia Gaza a fost dintotdeauna un teritoriu ostil, unde oamenii au înfruntat mereu condiții extrem de viață.

Cu toate acestea, Fâșia Gaza apare în evidențele CIA cu una dintre cele mai mici mortalități din lume, respectiv 2,88, care o plasează pe locul 225 din cele 229 de state și teritorii luate în calcul.

În schimb, poate fi remarcat faptul că România are o mortalitate mult mai mare decât cea a Ucrainei cuprinse de război (pe locul 6 în lume, cu o rată a mortalității de 13,7) și a Rusiei (locul 7, cu 13,27). În topul mortalității se mai află Letonia (locul 4, cu 14.69), Bulgaria (locul 5, cu 14,31), Estonia (locul 8, cu 13,13), Croația (locul 9, cu 12,98) și Ungaria (locul 10, cu 12,89).

La polul opus, cei mai puțini oameni mor, în afară de Fâșia Gaza, în Bahrain (locul 226, cu2,83), Kuwait (locul 227, cu 2,27), Emiratele Arabe Unite (locul 228, cu 1,62) și Qatar (locul 229, cu 1,42).

Sursa

INS: Românii sunt din ce în ce în ce mai puțini și mai bătrâni

Îmbătrânirea populaţiei este menţionată şi între provocările demografice cel mai adesea considerate ca presante în statele membre, conform unui sondaj Eurobarometru.

Persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt judecate diferit faţă de alţi pacienţi de către societate, în general, consideră 85% dintre români şi 77% dintre cetăţenii UE, iar gradul de conştientizare şi încredere în eticheta ecologică a UE ”Eu Ecolabel” este în creştere, mai arată sondajele Eurobarometru.

Studiile Eurostat au arătat, printre altele, că procentul persoanelor aflate în câmpul muncii, dar cu risc de sărăcie, este cel mai mare în România dintre toate statele UE şi regiunea Sud-Muntenia se numără printre zonele cu cele mai mici ponderi ale angajaţilor cu înaltă calificare. Preţurile la energie electrică şi gaze se stabilizează în 2023 şi majoritatea fermelor din UE sunt administrate de familii, mai evidenţiază studiile Eurostat publicate în luna octombrie.

Populaţia după domiciliu în România (numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, altfel spus, populaţia de jure care poate să includă şi emigranţii) a fost la 1 iulie 2023 de 21,873 milioane de persoane, cu 0,3% mai mică faţă de 1 iulie 2022, potrivit datelor provizorii publicate la 27 octombrie de Institutului Naţional de Statistică (INS).

Rata natalităţii din Ucraina se prăbuşeşte 

Potrivit ultimelor date, rata natalităţii în Ucraina a scăzut cu 28% de la începutul războiului, cu 38.324 de copii mai puţini născuţi în ţară în primele şase luni ale acestui an, comparativ cu 2021.

În timp ce rata natalităţii a scăzut cu 7% pe an din 2015, potrivit companiei ucrainene de analiză a datelor OpenDataBot, scăderea din 2021 până în 2023 este cea mai mare de când Ucraina şi-a câştigat independenţa în 1991, conform

Următoarea cea mai abruptă scădere a fost în 2015, în urma anexării Crimeei de către Rusia.

În acest an, relatează site-ul, s-au născut în medie 16.000 de copii pe lună, faţă de până la 23.000 de copii născuţi lunar înainte de invazia la scară largă a Rusiei.

Sursa

Vouchere de 15.000 lei pentru tratamentul infertilității

Prin inițiativa Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, cuplurile și femeile infertile din țara noastră pot primi un beneficiu social în valoare de aproximativ 15.000 lei.

Programul se numește „Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității”.

Acest beneficiu de 15.000 lei constă în 2 vouchere și anume:

– un voucher electronic – card pentru tratamentul medicamentos, în valoare de 5.000 lei;

– un voucher pe suport hârtie, de 10.000 lei, pentru procedurile medicale specifice.

Dosarele pentru a obține sprijinul financiar oferite de acest program social trebuie să fie complete și să conțină toate documentele necesare. Acestea vor fi depuse la adresa MFTES (natalitate@mfamilie.gov.ro) și confirmarea înregistrării va fi trimisă pe e-mail sau prin intermediul unui mesaj text pe telefon.

Programul oferă un sprijin financiar de 15.000 lei pe procedură doar acelor femei infertile, care au domiciliul în România și care au vârsta cuprinsă între 20-45 de ani. Programul are un scop bine stabilit în țara noastră, acela de susținere a creșterii natalității.

Cererea de înscriere trebuie să conțină o serie de documente importante:

– Copii după actele de identitate ale persoanelor care solicită acest sprijin prin vouchere;

– O declarație tip pe propria răspundere;

– Un document medical cu diagnosticul privind infertilitatea;

– O adeverință de membru asigurat la Casa de Asigurări de Sănătate;

– Acord privind prelucrarea datelor cu caracter personal.

Sursa

Natalitatea, urgenta nationala!

Doar 11 mii de copii s-au născut în toată țara, anul acesta, în luna februarie, cu 2500 mai puțini, decât în ianuarie, potrivit Institutului National de Statistică.

Datele arată un declin demografic, care pare de neoprit, după ce, anul trecut, am avut cei mai puțini bebeluși, din ultimul secol – doar 171 de mii. Și în alte țări, ca Italia, scăderea abruptă a natalității, a devenit o problemă de urgență națională
Natalitatea scade dramatic lună de lună.

În luna februarie, anul acesta, s-au născut 11.316 copii, cu peste 2.500 mai puțini față de ianuarie, potrivit Institutului de Statistică. În același timp, numărul deceselor a fost de peste 20.000.

Adrian Dan, sociolog: “Avem România celor care sunt săraci și unde noi avem o natalitate destul de ridicată și cea a celor de mijloc și a unei pături subțiri bogate unde rata natalității e destul de redusă – acolo modelul e un copil pentru o familie. Nu avem suficiente politici de sprijin pentru familiile tinere.”

Statul oferă acum deduceri de 100 de lei lunar, din impozitul pe venit, pentru fiecare copil înscris la școală, grădiniță sau creșă. Iar concediul de creștere a copilului este de doi ani. Aceste facilități nu au schimbat tabloul general al scăderii natalității. Abia de curând, statul oferă și sprijin financiar sub formă de vouchere pentru a ajuta cuplurile infertile.

Iată evoluția sporului natural, diferența între numărul de nou-născuți și numărul decedaților. La finele anului trecut, am avut un nou record negativ: 171 de mii de nou-născuți față de aproape 200 de mii în 2021. Am ajuns în punctul în care numărul decedaților este de 1,8 ori mai mare față de nou-născuți. Cu o rată a natalității la pământ, presiunea pe bugetul de pensii și sănătate va crește. Nu vor mai fi suficienți angajați, oameni activi, care să susțină cheltuielile tot mai mari ale unei populații îmbătrânite.

În prezent, zece angajați susțin opt pensionari.

Sursa

Bani pentru fiecare nascut.

În România sunt sate întregi fără copii și școli cu 2-3 elevi. Aceasta este realitatea anului 2023. Ca să sporească natalitatea, primarii acordă stimulente pentru fiecare nou-născut. În unele comune acestea ajung și la 5.000 de lei.

În localitatea Mischii, din județul Dolj, tinerii sunt încurajați financiar să devină părinți. În 2019 autorităţile au acordat un stimulent de 1.500 de lei pentru fiecare nou-născut, după ce în anul anterior au fost doar șapte nașteri. Anul trecut, suma a crescut la 3.000 de lei, iar anul acesta, la 5.000. Numărul copiilor s-a triplat.

Rebeca Zamfir, mamă: „Acum patru ani, când am avut prima fetiță, a fost și primul an în care s-a acordat stimulentul acesta. Iar anul trecut am avut bucuria să primim 3.000 de lei. Am avut nevoie de lucrurile esențiale.”

Simona Murgu, mamă: „Acum s-a mărit la 5.000. Deci, este un real ajutor, a stimulat pe tinerii căsătoriți.”

Lidia Năstăsie, viitoare mamă: „Pentru noieste un real ajutor. Pentru noi a fost foarte greu pentru că am făcut fertilizare în vitro și pe deasupra costurile au implicat mult mai mulți bani decât într-o sarcină obținută în mod natural.”

Edilul din comună spune că decizia de a acorda ajutorul financiar a fost luată în urma unor constatări șocante.

Gheorghe Popa, primar comuna Mischii: „Natalitatea scădea drastic. Doar șapte născuți la o populație de 1.700 de locuitori. Să ajungi să ai în clasă un singur copil. Sunt străzi în care nu exista niciun copil.”

Programul prin care tinerii primesc indemnizații pentru nou-născuți funcționează și în comuna Ghiroda, din județul Timiș.

Sursa

Decizia radicală a Chinei pentru a opri declinul demografic

În plus, Guvernul oferă scutiri de taxe și o mai bună asistență medicală pentru mame. Măsura e menită să oprească declinul demografic.

În 2022, populația Chinei a scăzut pentru prima dată în ultimii 60 de ani. Decenii întregi, în țara asiatică s-a aplicat regula „copilului unic”. Cei care o încălcau erau amendați.

În China nu este interzis explicit să ai copii în afara căsătoriei, dar dovada încheierii acesteia era necesară pentru a beneficia gratuit de asistența medicală, de exemplu. Ori de ajutor financiar în timpul concediului de maternitate.

Autoritățile sunt îngrijorate că numărul persoanelor active în câmpul muncii scade accelerat în comparație cu cel al chinezilor care trăiesc din pensii, ori din ajutoare de stat.

Sursa

Cea mai mica natalitate din 130 de ani

România îmbătrânește, lucru confirmat de cele mai noi date, legate de natalitate. Potrivit Institutului Național de Statistică, 2022 ar putea să atingă un record negativ istoric, cu cei mai puţini bebeluşi veniţi pe lume în ultimii 130 de ani.

Româncele care rămân în ţară se axează pe carieră, iar cele care pleacă şi nasc în alte ţări nu au încredere că instituțiile statului nostru le vor asigura un viitor copiilor lor, spun sociologii.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, cele mai multe nașteri au fost înregistrare în 1967, când au venit pe lume peste 527.000 de copii. Din 1990 a fost înregistrată o scădere bruscă, iar în 2022 sunt șanse mari să avem un nou record negativ, dacă ținem cont de faptul că în primele 11 luni au fost înregistrate cu peste 10.000 de nașteri mai puține decât în aceeași perioadă din 2021, când oricum a fost un an cu natalitate scăzută.

Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al INS: „Un dezavantaj cert este că populația României scăzând, importanța noastră ca stat în Europa, implicit scade. Scăzând natalitatea scade populația, scade potențialul de forță de muncă și dacă adăugăm și migrația.”

Aşa se face ca natalitatea în rândul românilor plecaţi în vest este mult mai ridicată ca în ţară.

Dorina are 20 de ani și este însărcinată în 6 luni. În momentul în care a decis că vrea să fie mamă era în Germania. A ales să nască acolo pentru că are mai multe beneficii.

Dorina Giurgiu: „Toate consultațiile ginecologice de pe perioada sarcinii, nașterea, și șederea în spital după naștere sunt gratuite și plătite de casa de sănătate. Cunosc persoane care au copii aici și sistemul educațional este net superior față de cel din România, cursurile se susțin în alte feluri.”

Claudia locuiește în Spania. Are un băiețel de 11 luni și nu se gândește să se întoarcă în țară.

Claudia Mănescu, mămică din Spania: „Aici avem familia și aici ne-am stabilit. Sistemul medical este foarte bine organizat.”

În 2021 în patru țări din Europa în care există comunităţi de români s-au născut 45.000 de copii, potrivit Ministerului Afacerilor Externe, însă numărul acestora poate fi și mai mare, și asta pentru că au cetățenia altor state.

Adrian Dan, Sociolog la Facultatea de sociologie: „Româncele care preferă să nască în străinătate nu se gândesc neapărat la aceste beneficii care raportate la puterea de cumpărare din România s-ar putea să fie mai mare în România, dar acolo își oferă stabilitate pe termen lung societatea respectivă, îți oferă o altă perspectivă. Se gândesc că mai bine canalizează puținele reurse pe care le au pentru un singur copil mulți dintre ei cu gândul de al trimite în afara țării pentru școlarizare.”

Pe de altă parte, spun sociologii, tinerele din ziua de azi se gândesc înainte de nuntă şi copil, la o carieră și vor să îşi asigure stabilitate financiară.

Deocamdată, Ministerul Familiei a lansat un proiect prin care li se oferă câte 3.000 de euro cuplurilor care au probleme de fertilitate.

Sursa

Populația României îmbătrânește vertiginos

Populația României îmbătrânește vertiginos și sunt tot mai puțini copii. Cum a reușit Ungaria să stimuleze natalitatea. În timp ce populația României îmbătrânește accelerat, cei care vin pe lume sunt tot mai puţini.

În prima jumătate a anului au fost sub numărul înregistrat în aceeaşi perioadă din 2021, când au fost declarate, oricum, cele mai puține nașteri din ultimele decenii.

Deși fenomenul este îngrijorător, măsurile, de încurajare a tinerelor familii să aibă urmaşi încă se lasă așteptate.

În prima jumătate a acestui an, s-au născut cu 14.000 de copii mai puțini ca anul trecut, în aceeași perioadă.

Astfel, pare că vom doborî recordul oricum nedorit de anul trecut, când s-au născut cei mai puțini copii din 1990 încoace, adică doar 180.000 de bebeluși. Situația a fost gravă în ultimii doi ani, în pandemie, când numărul românilor care s-au stins a crescut. Deși acum numărul deceselor a revenit la valori obișnuite, diferența față de numărul de nașteri este tot mai mare.

Sursa

România, pe locul doi în lume la mortalitate

În România se moare mai mult ca într-o țară nimicită de războaie și foamete. Potrivit ultimului raport anual întocmit de CIA, țara noastră a urcat pe locul al doilea în lume în ceea ce privește rata mortalității.  

sta, în timp ce la capitolul natalitate nu stăm bine deloc, potrivit aceluiași document.

The World Factbook este raportul întocmit de CIA cu profilul fiecărei țări din lume. Acesta este actualizat anual, iar ultimele cifre care privesc România ar trebui să ne dea serios de gândit întrucât confirmă, dacă mai era nevoie, criza demografică pe care o traversăm

Suntem a doua țară din lume după rata mortalității. Avem 15,26 de decese la o mie de locuitori și înaintea noastră mai este doar Serbia, cu 16,39. Cifrele sunt o medie anuală a numărului de decese, dar reprezintă un bun indicator al impactului mortalității asupra ratei de creștere a populației. Sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât Ucraina, țară aflată în plin război, are o rată de deces mai mică, de 13,77 la mie. La polul opus, țările cu mortalitate mică sunt Bahrain, Kuweit, Emiratele Arabe Unite și Qatar.

Sursa