Populația României ar urma să ajungă la 15.633.200 persoane în anul 2080, în scădere cu 3,41 milioane persoane (-17,9%) fată de nivelul înregistrat la 1 ianuarie 2025, potrivit estimărilor INS. În timp ce se așteaptă o scădere a ponderii populației tinere și adulte, procentul se mărește în cazul populației vârstnice (65 ani și peste) care va reprezenta mai mult de un sfert din total, ceea ce dovedește accelerarea procesului de îmbătrânire demografică.
📉 România scrie un record pe care nimeni nu și-l dorește: cea mai mică natalitate din ultimul secol. Tot mai puțini copii se nasc, iar tot mai mulți vin pe lume în afara țării.
Nu este doar o statistică, ci un semnal de alarmă pentru viitorul nostru. Ce credeți că ar trebui să se schimbe pentru ca tinerii să aleagă să își întemeieze o familie în România? 💬
În multe județe din țară, numărul pensionarilor îl depășește deja pe cel al angajaților care contribuie la sistemul public de pensii. Specialiștii avertizează că această tendință pune o presiune tot mai mare asupra bugetului și ridică întrebări serioase despre viitorul sistemului de asigurări sociale.
Cum crezi că poate fi echilibrat acest sistem? Prin politici care încurajează ocuparea forței de muncă, sprijinirea familiilor tinere, stimularea natalității sau prin alte măsuri?
De la stimulente financiare pentru familii și apeluri telefonice către femeile căsătorite, până la cursuri universitare despre iubire și relații, autoritățile încearcă să îi încurajeze pe tineri să se căsătorească și să aibă copii. Cu toate acestea, mulți specialiști cred că problemele economice și costul ridicat al creșterii unui copil cântăresc mai mult decât orice campanie oficială.
Tu ce părere ai? Pot astfel de măsuri să schimbe decizia tinerilor de a întemeia o familie sau este nevoie de soluții mai profunde?
În cadrul unei dezbateri la Prima News, s-a discutat despre impactul supraimpozitării contractelor de muncă part-time asupra părinților și familiilor numeroase.
Pentru mulți părinți, programul redus reprezintă o soluție care le permite să rămână activi profesional și, în același timp, să fie prezenți în viața copiilor lor. Totuși, actuala suprataxare a făcut ca munca part-time să devină mai puțin atractivă, atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.
Un proiect de lege care prevede revenirea la calculul contribuțiilor în funcție de venitul efectiv urmează să fie supus votului în Camera Deputaților.
S-a discutat, de asemenea, despre necesitatea unor măsuri fiscale și sociale care să sprijine familiile cu trei sau mai mulți copii și să contribuie la combaterea declinului demografic.
Numărul de copii din România a intrat într-o scădere accentuată în 2024 și 2025, după câțiva ani în care variațiile anuale au fost mai reduse și chiar au fost perioade de ușoară creștere, relevă analiza Profit.ro.
Numărul copiilor cu vârsta între 0 și 14 ani a coborât pentru prima dată în istoria modernă la sub 3 milioane în 2025, nivel care nu a mai fost înregistrat de când Institutul Național de Statistică furnizează date digitale.
Potrivit unui sondaj din 2024, citat de Centrul pentru Studii Estice, aproape jumătate dintre românii cu vârste între 14 și 35 de ani declară că doresc să plece în afara țării. Majoritatea dintre aceștia – aproximativ 25% – iau în calcul migrația temporară pentru muncă. Principalul motiv invocat pentru emigrare este diferența de calitate a vieții. Aproximativ 38% dintre respondenți au arătat că sunt motivați de nivelul de trai din țările de destinație. Unul din cinci spune că vrea să câștige suficient pentru a cumpăra o locuință în România, iar o proporție similară afirmă că dorește să plece din cauza nemulțumirii față de direcția în care merge țara.
România pierde oameni într-un ritm alarmant. Datele INS arată un dezechilibru grav între viață și moarte. În luna februarie 2026, aproape 10.000 de copii au venit pe lume. În același timp, aproape 20.000 de oameni au murit.
Mai exact, 9.874 de copii s-au născut. În schimb, 19.688 de persoane și-au pierdut viața. Diferența este uriașă. Pentru fiecare copil născut, au murit doi oameni. Sporul natural a fost negativ: minus 9.814 persoane.
Majoritatea deceselor se înregistrează la vârste înaintate. Peste 40% dintre cei care au murit aveau peste 80 de ani. Însă problema reală nu este doar mortalitatea ridicată, ci lipsa unei generații care să o înlocuiască.
Datele sunt clare. România nu doar că îmbătrânește, ci își pierde din populație în fiecare lună. Diferența dintre nașteri și decese nu este o simplă statistică. Este o realitate care va afecta economia, sistemul de pensii și viitorul țării.
România va intra anul acesta pe lista mondială ONU a societăților super-îmbătrânite. Potrivit Organizației Națiunilor 2025, peste 20% din populație va trece de 65 de ani. Îmbătrânirea populației, ridică mai multe provocări economice, și sociale.
România înregistrează tot mai puține nașteri, de la an la an, în timp ce se majorează procentul vârstnicilor. În multe comune, cum ar fi și aceasta din județul Alba, cei în vârstă reprezintă aproape un sfert din populație
România înregistrează un nou record negativ, potrivit datelor transmise luni de Statistică: în 2024 au venit pe lume sub 150.000 de copii, cei mai puțini din ultima sută de ani.
E drept, sunt localități în țara noastră unde nu s-a născut niciun copil în ultimii trei ani. Natalitate zero. Și avem alte sute de localități în care în 2023 (cel mai recent an pentru care există date statistice la nivel de localitate) au venit pe lume cel mult 5 copii.
Populația îmbătrânește și se stinge în liniște. „Populația României ar urma să scadă până în anul 2050 cu aproape 3 milioane locuitori – în proporție de 77% prin scădere naturală și 23% prin migrație netă negativă. Iar aceasta este una dintre variantele optimiste, pentru că lucrurile ar putea sta mult mai rău”, scrie profesorul Vasile Ghețău, prestigios cercetător în demografie și populație, care face o analiză a ultimului raport ONU privind perspectivele populației din România.
Ocoliș, Râmet (ambele din Alba), Brebu Nou (Caraș-Severin) sau Bătrâna (din Hunedoara) sunt localități unde din 2021 nu a mai venit pe lume niciun copil. Tot în Alba, la Ceru Băcăinți, în ultimii 3 ani s-a născut un singur copil. La fel și în Bunila (Hunedoara). În Bătrâna, anul de vârf al nașterilor a fost 1991, când au venit pe lume 4 copii. Iar la Bunila, în 1993 s-au născut 6 copii. De atunci, numărul lor a tot scăzut, an de an.
În 15 localități din România anului 2023 s-a născut câte un singur copil
Până în 2003, numărul nașterilor din mediul rural îl depășea pe cel al nașterilor de la oraș, cu circa 20.000 pe an. În ultimii 20 de ani s-a inversat această tendință, la oraș născându-se cu 21.000 de copii mai mulți, potrivit unor date din 2023 ale Institutului Național de Statistică (INS).
Ocoliș, un colț de rai din Apuseni
Comuna Ocoliș, Alba. Foto: Țetcu Mircea Rareș / Wikimedia
Ocoliș este o comună din județul Alba, formată din satele Lunca Largă, Ocoliș (reședința), Runc și Vidolm.
Conform recensământului făcut în 2021, populația comunei Ocoliș se ridică la 479 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 616 locuitori.
Ceru – Băcăinți (Alba) : 10 sate în componență, zero nașteri
Comuna Ceru – Băcăinți, Alba. Sursa: cerubacainti.ro
Localitatea e formată din satele Bolovănești, Bulbuc, Ceru-Băcăinți, Cucuta, Curpeni, Dumbrăvița, Fântânele, Groși, Valea Mare și Viezuri. Are, potrivit Recensământului recent încheiat, 227 locuitori. Înainte vreme avea de două ori mai mulți, iar acum 10 ani tot mai veneau pe lume câțiva copii.
Pe OLX găsiți la vânzare piatră de Ceru-Băcăinți, piatra care provine cel mai probabil din casele (toate construite din piatră- loc unic din acest punct de vedere în România) abandonate.
Istoricul localității este de asemenea fabulos. Dar trecutu-i mare nu validează tristu-i viitor.
Râmeț, Alba. 14 sate componente, zero nașteri
Mânăstirea Râmeț, din Alba. Foto: Shutterstock
Râmeț (în maghiară Remete, în germană Einsiedl) este o comună din județul Alba, formată din satele Boțani, Brădești, Cheia, Cotorăști, Florești, Olteni, Râmeț (reședința), Valea Făgetului, Valea Inzelului, Valea Mănăstirii, Valea Poienii, Valea Uzei și Vlădești.
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Râmeț se ridică la 426 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 574 de locuitori.
Bunila, Hunedoara. Cinci sate, zero nașteri
Comuna Bunila, Hunedoara. Sursa: primariacomuneibunila.ro
Comuna are circa 500 de oameni. Consiliul local e dominat de PNL. Din raportul pe 2023 al primarului am reținut zero căsătorii, patru decese, grad de încasare la buget a taxelor și impozitelor locale de 80%.
În 2023, s-au născut puțin peste 150.000 de copii în România, un record negativ din 1930 încoace, arată datele transmise vineri de Institutul Național de Statistică.
În 2022, au venit pe lume puțin peste 170.000 de copii, față de cei aproape 200.000 născuți în 2021.
”Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub nivelul de înlocuire”, explica nu demult profesorul Vasile Ghețău.
Societatea se schimbă din punct de vedere demografic și nu doar în România. Conform datelor Eurostat, în ultimii 60 de ani schimbările sunt dramatice din acest punct de vedere.
Aceste schimbări vin pe fondul unui declin demografic fără precedent.
În asemenea condiții, numărul profesorilor va trebui redus consistent (nu vor mai avea cui să predea), producătorii de materiale-suport pentru școli sau cei de jucării își vor vedea afacerile în contracție, apărând și alte efecte economice indirecte.
Peste 70% dintre cupluri spun că momentan nu își doresc copii. Aspectele financiare – situația financiară și incertitudinea cu privire la siguranța locului de muncă sunt determinante în decizia de a (mai) avea un copil.
Saracia masiva care a cuprins romania s-a accentuat si se va accentua masiv de la anul cand pe 1 aprilie expira plafonarea preturilor la energie (!!!). La noi la centru cer ajutor si mame si parinti cu masina, care efectiv nu se mai descurca. Nu, nu este o rusine sa ceara ajutorul, este foarte bine!. Dar este un trend in crestere.
Cum crezi că poate fi echilibrat acest sistem? Prin politici care încurajează ocuparea forței de muncă, sprijinirea familiilor tinere, stimularea natalității sau prin alte măsuri?
În cadrul unei dezbateri la Prima News, s-a discutat despre impactul supraimpozitării contractelor de muncă part-time asupra părinților și familiilor numeroase.
Pentru mulți părinți, programul redus reprezintă o soluție care le permite să rămână activi profesional și, în același timp, să fie prezenți în viața copiilor lor. Totuși, actuala suprataxare a făcut ca munca part-time să devină mai puțin atractivă, atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.
Un proiect de lege care prevede revenirea la calculul contribuțiilor în funcție de venitul efectiv urmează să fie supus votului în Camera Deputaților.
S-a discutat, de asemenea, despre necesitatea unor măsuri fiscale și sociale care să sprijine familiile cu trei sau mai mulți copii și să contribuie la combaterea declinului demografic.
