Demografie

Psihologii spun că o mamă matură are numai beneficii pentru copil: este mai înțeleaptă și mai calmă. Totuşi, medicii atrag atenția că riscurile în cazul unei sarcini cresc odată cu vârsta.

Cristina a devenit mama la vârsta de 35 de ani. Este medic neonatolog şi a vrut să aducă pe lume un copil atunci când s-a simţit stăpână pe viaţa ei.

Dr. Cristina Popescu, medic neonatolog: „Am vrut să fac carieră, în primul şi în primul rând, am vrut să fiu pe picioarele mele şi să pot să-i asigur un trai decent.”

Magdalena a devenit şi ea mama mai târziu, la 41 de ani, dar e convinsă că aşteptarea a meritat.

Magdalena Caimacan, mama: „Sunt foarte mulţi ani în care ne-am pregătit pentru acest moment şi bineînţeles că putem să-i oferim mult mai mult decât am fi putut acum 15 ani, să zic. Din punct de vedere financiar şi educaţional”.

Cercetătorii unei universităţi din Danemarca au stabilit că mamele care au primul copil la o vârstă matura au pe lângă stabilitatea financiară, şi una emoţională. Nu sunt atât de impulsive precum cele foarte tinere şi aplică mult mai rar pedepse. Copiii lor cresc mai frumos şi se adaptează mai bine.

Sursa:

Medicii ginecologi avertizează că faţă de acum două decenii, numărul cuplurilor care nu reuşesc să aibă copii a crescut masiv şi din cauza obezităţii.

30% dintre români sunt supraponderali, iar studiile recente arată că ar trebui să privim spre cântar atunci când partenerii nu au alte probleme de sănătate. Însă cei care vor să ajungă la o greutate normală înainte să-şi mărească familia trebuie să apeleze la medic.

23 de ani şi 100 de kilograme, la 1,50 m înălţime. Trei ani mai târziu are 47 de kilograme şi un bebeluş de două luni. Andreea s-a înjumătăţit, spune ea, pentru că era singura şansă de a deveni mama.

„Grăsimea se depune pe organele interne, în cazul meu şi pe ovare şi pe trompele uterine„, a spus Andreea.

Tânăra şi soţul ei aveau analize perfecte şi nu bănuiau că ea nu rămânea gravidă din cauza kilogramelor în plus.

Sursa:

Pentru că natalitatea în România este în continuă scădere, multe primării le acordă stimulente tinerilor pentru a-i încuraja să devină părinți.

Chiar dacă sumele nu sunt foarte mari, între 1000 și 2500 de lei, ajutorul e binevenit, spun cei vizați. Anul trecut în țara noastră s-au înregistrat cele mai puține nașteri din ultima jumătate de secol.

În comună Ghiroda, din Timiş, fiecare femeie care naşte primeşte o mie de lei pentru copil şi familiile care decid să adopte unul primesc trei mii de lei. Iar măsurile au dat roade. În 2018 au fost înregistrate 81 de naşteri, spre deosebire de 2016 când au fost 66.

Sursa:

Anul trecut în România s-au născut cei mai puţini copii din ultima jumătate de secol. Cifrele oficiale arată că natalitatea a fost mai mică şi faţă de perioada de criză economică.

Decizia familiilor tinere de a pleca în străinătate, dorinţa femeilor de a-şi face o carieră, dar şi povara ratelor bancare sunt câteva din motivele pentru care mulţi amână să devină părinţi, avertizează specialiştii.

Din 1967 până în anul 1990 am avut în medie 360.000 de copii născuţi pe an. Abia în ultimii 10 ani acest număr a început să scadă sub 200.000, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

În 2011 era până acum recordul negativ, anul în care au fost luate măsurile de austeritate şi s-a plafonat indemnizaţia de creştere a copilului. Anul trecut în schimb, avem pe primele 11 luni aproape 174.000 de naşteri raportate de INS, pe care le corelăm cu datele de la starea civilă şi raportările maternităţilor. Ajungem la o estimare de circa 190-192.000 de naşteri.

Sursa: