Demografie

Credite nerambursabile sau parțial nerambursabile ar urma să fie oferite familiilor cu mai mulți copii, pentru construcția unei locuințe, spune vicepremierul Kelemen Hunor.

Este o soluție avută în vedere de guvern, pe lângă creșterea alocațiilor, venită în sprijinul creșterii natalității. Natalitatea este în scădere accentuată, după ce în anul 1990 numărul copiilor născuţi era de peste 300.000, iar în 2020 de doar 178.000, a explicat Kelemen Hunor într-o emisiune B1TV, citat de Agerpres.

„Vrem să sprijinim familiile în construcţia de locuinţe şi asta vom propune. Toate aceste măsuri vor fi detaliate în proiecte de legi, până la sfârşitul anului. (…) Noi am spus că în acele familii în care este un copil, merge cu credit fără dobândă, unde sunt doi copii mai dai ceva din credit şi doar o parte trebuie rambursată – noi am spus să mergem până la 70% în prima parte, în cazul familiilor cu trei sau mai mulţi copii valoarea creditului trebuie rambursată în proporţie de 65%, 60% şi 55%, în funcţie de posibilităţile bugetare. Perioada propusă de către noi va fi de solicitare a creditului între 2022 şi 2028-2029. Trebuie să mergi pe o perioadă mai lungă, ca să aibă această măsură şi efecte în societate”, a explicat Kelemen Hunor.

Executivul mai are în vedere și construcţia de creşe, program deja demarat, dar şi acordarea indemnizaţiei de îngrijire a copiilor şi pentru bunici, sau reducerea impozitului pe venitul global în funcţie de numărul de copii.

Sursa

Dacă nu s-au putut căsători în pandemie, tinerii români nu și-au mărit nici familia. 2020 a fost anul cu cele mai puține nașteri și cu cei mai mulți morți de după al Doilea Război Mondial, iar 2021, pare la fel de rău pentru natalitate.

Pandemia ne-a prins pe o pantă abruptă a scăderii numărului de naşteri şi a transformat-o într-o adevărată prăpastie.

Nou-născuţii din 2019 lună de lună au fost mai mulţi decât în 2020 şi, atenţie, doar lunile de pe finalul anului 2020 au fost influenţate de pandemie pentru că sarcina durează 40 de săptămâni.

Deci copiii concepuţi în martie, când s-a declanşat pandemia în mod oficial, s-au născut în decembrie. Pentru primele două luni din 2021 datele arată chiar mai rău, acum se simte lockdown-ul din starea de urgenţă. Închişi în casă şi poate îngrijoraţi pentru viitor, oamenii nu s-au mai gândit să aducă pe lume copii. Au fost doar 178 de mii de bebeluşi nou-născuţi anul trecut, cu 20 de mii mai puţini faţă de un an obişnuit.

Şi pentru că România este o ţară majoritar ortodoxă iar tradiţiile sunt respectate, este clar că natalitatea a fost influenţată şi de faptul că au fost mai puţine căsătorii. Familiile care nu mai ajung în faţa altarului, sau care amână momentul pentru când îşi vor organiza şi o petrecere de nuntă, amână şi conceperea unui copil. S-au înregistrat cu aproape 50 de mii de căsătorii mai puţine anul trecut faţă de 2019.

Sursa

Românii se confruntă cu o situaţie greu de imaginat după revoluţie, când toată lumea visa să trăiască într-un oraş mare.

În ultimii 5 ani lucrurile au stat exact pe dos. Sătui de aglomeraţie şi de stres, tinerii au migrat la sat şi şi-au mărit familiile.

Problema este că autorităţile locale au fost luate prin surprindere, astfel că şcolile şi locurile de joacă sunt insuficiente în aceste locuri.

Aproape o treime dintre nou-născuţii din judeţul Cluj locuiesc într-o comună pe lângă oraş, potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială.

Populaţia comunei Floreşti de exemplu aproape că s-a triplat în zece ani

Sursa:

Tot mai multe cupluri din România se confruntă cu una dintre problemele grave ale lumii moderne: infertilitatea.

De cele mai multe ori, femeile amână prea mult decizia de a face un copil, iar atunci când îl vor, le e greu, dacă nu imposibil.

Pe de altă parte, într-o treime din cazuri, bărbații sunt cei care au probleme, cauzate de stres, fumat sau chiar poluarea din marile orașe. Așa se face că România se confruntă cu o scădere record a natalității. Ministerul Sănătății anunță că va reorganiza Programul Național de Fertilizare in Vitro, astfel încât mai multe cupluri vor putea să spere la un moștenitor.

Monica și soțul ei s-au străduit mai bine de șapte ani să aducă un copil pe lume. Deși erau tineri, o problemă de sănătate i-a împiedicat să își îndeplinească visul.

Sursa:

Au fost doar 178.000 de nou-născuți, conform statisticilor oficiale. Este al doilea an consecutiv cu o scădere record a natalității, iar specialiștii spun că fără o politică prin care familiile sunt stimulate să aibă copii nu vom reuși să redresăm declinul demografic.

Declinul ar putea duce în curând la probleme sociale.

Anul trecut, numărul nașterilor – linia roșie – nu a mai depășit numărul deceselor – linia albastră – în nicio lună.

Cel mai mare număr lunar de nașteri este în vară – iulie-august, asta înseamnă că acești copii sunt concepuți nouă luni mai devreme, în perioada postului Crăciunului din anul precedent.

Sursa:

România se confruntă cu un nou record negativ, la natalitate. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în prima jumătate a acestui an s-au născut cu mai puţin de 12.000 de copii.

Iar 2018 doborâse, la rândul său, recordul de cele mai puţine naşteri din ultimele 3 decenii.

În lipsa unor politici publice care să îi încurajeze pe tineri să aibă o familie numeroasă aici şi să nu plece în alte ţări, România este tot mai îmbătrânită.

Tot mai mulţi tineri cântăresc îndelung înainte să îşi mărească familia.

Tânăra: „Este greu de crescut un copil, nu ai cu cine să îl laşi. Statul nu ne ajută cu nimic, asta este alt punct. Loc la grădiniţă, creşă, şcoală, îţi trebuie bani pentru orice”.

Sursa:

Autoritățile ar trebui să încurajeze natalitatea, spun specialiștii. După Ilfov, județele Iași, Suceava, Sibiu și Brașov sunt singurele cu mai mulți copii veniți pe lume.

Declinul demografic se vede în special în satele cu populaţie îmbătrânită, care tind să se transforme în următorii ani în localităţi fantomă pe harta României. De pildă, în judeţul Vaslui, cu un spor natural negativ, se nasc tot mai puţini copii.

„Mai sunt şi câţiva bătrâni care îşi aşteaptă ceasul şi va rămâne satul pustiu”, spune o femeie dintr-o localitate vasluiană.

„Nu avem nicio gravidă în sat. Copiii pleacă, se duc în străinătate, asta e”, spun alți localnici.

Sursa:

Românii au prins curaj să facă al doilea copil abia în ultimii trei ani, după scăderea dramatică a natalităţii. În fiecare an s-au născut aproape 60 de mii de bebeluşi în familii care mai aveau încă unul, arată statisticile.

Totuşi, dacă îi luăm în calcul şi pe cei care devin pentru prima dată părinţi, România se confruntă cu o natalitate în scădere.

Unii parlamentari propun legi cu beneficii pentru părinţii cu mai mulţi copii, dar şi reduceri de taxe pentru firmele care-şi fac propriile creşe.

Alice şi Cătălin au o fetiţă, Carina, care în curând va împlini doi ani, dar şi-ar mai dori un copil.

Instabilitatea financiară, schimbările legislative, migraţia, lipsa infrastructuriii de sănătate şi educaţie i-au făcut pe mulţi romani să se gândească de două ori înainte de a-şi mări familia.

Sursa:

O veste bună pentru femeile care își doresc un copil și apelează la fertilizarea in vitro. Angajatorii vor fi nevoiți să le acorde concediu suplimentar pe perioada acestei proceduri.

Trei zile de concediu vor putea avea femeile care lucrează și care urmează o procedură de fertilizare in vitro.

Prima zi liberă va fi atunci când se face puncția ovariană, iar celelalte două atunci când are loc transferul de embrioni.

Aceste zile se vor adăuga concediului pe care salariatele îl primesc în mod obișnuit în fiecare an.

Pentru a beneficia de acest concediu, femeia trebuie să aducă angajatorului o scrisoare medicală.

Sursa:

Psihologii spun că o mamă matură are numai beneficii pentru copil: este mai înțeleaptă și mai calmă. Totuşi, medicii atrag atenția că riscurile în cazul unei sarcini cresc odată cu vârsta.

Cristina a devenit mama la vârsta de 35 de ani. Este medic neonatolog şi a vrut să aducă pe lume un copil atunci când s-a simţit stăpână pe viaţa ei.

Dr. Cristina Popescu, medic neonatolog: „Am vrut să fac carieră, în primul şi în primul rând, am vrut să fiu pe picioarele mele şi să pot să-i asigur un trai decent.”

Magdalena a devenit şi ea mama mai târziu, la 41 de ani, dar e convinsă că aşteptarea a meritat.

Magdalena Caimacan, mama: „Sunt foarte mulţi ani în care ne-am pregătit pentru acest moment şi bineînţeles că putem să-i oferim mult mai mult decât am fi putut acum 15 ani, să zic. Din punct de vedere financiar şi educaţional”.

Cercetătorii unei universităţi din Danemarca au stabilit că mamele care au primul copil la o vârstă matura au pe lângă stabilitatea financiară, şi una emoţională. Nu sunt atât de impulsive precum cele foarte tinere şi aplică mult mai rar pedepse. Copiii lor cresc mai frumos şi se adaptează mai bine.

Sursa: