România va intra anul acesta pe lista mondială ONU a societăților super-îmbătrânite. Potrivit Organizației Națiunilor 2025, peste 20% din populație va trece de 65 de ani. Îmbătrânirea populației, ridică mai multe provocări economice, și sociale.
România înregistrează tot mai puține nașteri, de la an la an, în timp ce se majorează procentul vârstnicilor. În multe comune, cum ar fi și aceasta din județul Alba, cei în vârstă reprezintă aproape un sfert din populație
România înregistrează un nou record negativ, potrivit datelor transmise luni de Statistică: în 2024 au venit pe lume sub 150.000 de copii, cei mai puțini din ultima sută de ani.
E drept, sunt localități în țara noastră unde nu s-a născut niciun copil în ultimii trei ani. Natalitate zero. Și avem alte sute de localități în care în 2023 (cel mai recent an pentru care există date statistice la nivel de localitate) au venit pe lume cel mult 5 copii.
Populația îmbătrânește și se stinge în liniște. „Populația României ar urma să scadă până în anul 2050 cu aproape 3 milioane locuitori – în proporție de 77% prin scădere naturală și 23% prin migrație netă negativă. Iar aceasta este una dintre variantele optimiste, pentru că lucrurile ar putea sta mult mai rău”, scrie profesorul Vasile Ghețău, prestigios cercetător în demografie și populație, care face o analiză a ultimului raport ONU privind perspectivele populației din România.
Ocoliș, Râmet (ambele din Alba), Brebu Nou (Caraș-Severin) sau Bătrâna (din Hunedoara) sunt localități unde din 2021 nu a mai venit pe lume niciun copil. Tot în Alba, la Ceru Băcăinți, în ultimii 3 ani s-a născut un singur copil. La fel și în Bunila (Hunedoara). În Bătrâna, anul de vârf al nașterilor a fost 1991, când au venit pe lume 4 copii. Iar la Bunila, în 1993 s-au născut 6 copii. De atunci, numărul lor a tot scăzut, an de an.
Până în 2003, numărul nașterilor din mediul rural îl depășea pe cel al nașterilor de la oraș, cu circa 20.000 pe an. În ultimii 20 de ani s-a inversat această tendință, la oraș născându-se cu 21.000 de copii mai mulți, potrivit unor date din 2023 ale Institutului Național de Statistică (INS).
Ocoliș este o comună din județul Alba, formată din satele Lunca Largă, Ocoliș (reședința), Runc și Vidolm.
Conform recensământului făcut în 2021, populația comunei Ocoliș se ridică la 479 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 616 locuitori.
Aici, un film de prezentare a comunei.
Localitatea e formată din satele Bolovănești, Bulbuc, Ceru-Băcăinți, Cucuta, Curpeni, Dumbrăvița, Fântânele, Groși, Valea Mare și Viezuri. Are, potrivit Recensământului recent încheiat, 227 locuitori. Înainte vreme avea de două ori mai mulți, iar acum 10 ani tot mai veneau pe lume câțiva copii.
Pe OLX găsiți la vânzare piatră de Ceru-Băcăinți, piatra care provine cel mai probabil din casele (toate construite din piatră- loc unic din acest punct de vedere în România) abandonate.
Istoricul localității este de asemenea fabulos. Dar trecutu-i mare nu validează tristu-i viitor.
Râmeț (în maghiară Remete, în germană Einsiedl) este o comună din județul Alba, formată din satele Boțani, Brădești, Cheia, Cotorăști, Florești, Olteni, Râmeț (reședința), Valea Făgetului, Valea Inzelului, Valea Mănăstirii, Valea Poienii, Valea Uzei și Vlădești.
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Râmeț se ridică la 426 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 574 de locuitori.
Comuna are circa 500 de oameni. Consiliul local e dominat de PNL. Din raportul pe 2023 al primarului am reținut zero căsătorii, patru decese, grad de încasare la buget a taxelor și impozitelor locale de 80%.
În 2023, s-au născut puțin peste 150.000 de copii în România, un record negativ din 1930 încoace, arată datele transmise vineri de Institutul Național de Statistică.
În 2022, au venit pe lume puțin peste 170.000 de copii, față de cei aproape 200.000 născuți în 2021.
”Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub nivelul de înlocuire”, explica nu demult profesorul Vasile Ghețău.
Societatea se schimbă din punct de vedere demografic și nu doar în România. Conform datelor Eurostat, în ultimii 60 de ani schimbările sunt dramatice din acest punct de vedere.
În asemenea condiții, numărul profesorilor va trebui redus consistent (nu vor mai avea cui să predea), producătorii de materiale-suport pentru școli sau cei de jucării își vor vedea afacerile în contracție, apărând și alte efecte economice indirecte.
Peste 70% dintre cupluri spun că momentan nu își doresc copii. Aspectele financiare – situația financiară și incertitudinea cu privire la siguranța locului de muncă sunt determinante în decizia de a (mai) avea un copil.
Saracia masiva care a cuprins romania s-a accentuat si se va accentua masiv de la anul cand pe 1 aprilie expira plafonarea preturilor la energie (!!!). La noi la centru cer ajutor si mame si parinti cu masina, care efectiv nu se mai descurca. Nu, nu este o rusine sa ceara ajutorul, este foarte bine!. Dar este un trend in crestere.
Daca spuneti ca este greu sa cresti copii, nu stiti ce greu este viata FARA copii. Civilizatia intra in colaps. Din pacate nici preotii nu mai incurajeaza crestinii sa faca copii, TRIST. In definitiv, lumea tot timpul s-a plans ca este greu sa cresti un copil, si acum 10 ani, si acu 20 ani etc. Dar cine a vrut sa faca, a facut, fara sa isi faca prea multe probleme. Cei mai multi nu au facut, au zis ca vor bunastare. Si nu prea au avut-o….
În România, fenomenul scăderii natalității a devenit tot mai accentuat în ultimii ani. Datele statistice arată o scădere constantă a numărului de nașteri, cu consecințe semnificative asupra structurii demografice a țării. Tinerii aleg adesea să amâne momentul în care devin părinți, iar condițiile economice și sociale contribuie la scăderea dorinței de a întemeia o familie. Această tendință are efecte negative asupra echilibrului între generații, crescând presiunea asupra sistemelor de pensii și a resurselor sociale. În plus, migrația masivă a tinerilor către străinătate contribuie la îmbătrânirea populației și la diminuarea forței de muncă disponibile. Autoritățile și societatea civilă caută soluții pentru a inversa acest trend, dar provocările sunt mari și necesită un efort comun pentru a sprijini tinerii în decizia de a-și întemeia o familie și de a rămâne în țară.
România are în 2023 a treia cea mai mare mortalitate din lume, peste țări precum Ucraina, măcinată de război, Siria, Libia sau teritorii ca Fâșia Gaza, cunoscute pentru condițiile extrem de precare de viață. Informațiile apar pe site-ul oficial al CIA.
România are în 2023 o rată a mortalității de 14,92 decese la 100.000 de locuitori, cifre care o plasează pe locul trei în lume, dar la mică distanță de Serbia (15,12) și Lituania (15,17).
Informațiile actualizate la 1 noiembrie 2023 de către CIA la secțiunea The World Factbook nu pot conține, desigur, referințe la războiul sângeros din Israel, dar Fâșia Gaza a fost dintotdeauna un teritoriu ostil, unde oamenii au înfruntat mereu condiții extrem de viață.
Cu toate acestea, Fâșia Gaza apare în evidențele CIA cu una dintre cele mai mici mortalități din lume, respectiv 2,88, care o plasează pe locul 225 din cele 229 de state și teritorii luate în calcul.
În schimb, poate fi remarcat faptul că România are o mortalitate mult mai mare decât cea a Ucrainei cuprinse de război (pe locul 6 în lume, cu o rată a mortalității de 13,7) și a Rusiei (locul 7, cu 13,27). În topul mortalității se mai află Letonia (locul 4, cu 14.69), Bulgaria (locul 5, cu 14,31), Estonia (locul 8, cu 13,13), Croația (locul 9, cu 12,98) și Ungaria (locul 10, cu 12,89).
La polul opus, cei mai puțini oameni mor, în afară de Fâșia Gaza, în Bahrain (locul 226, cu2,83), Kuwait (locul 227, cu 2,27), Emiratele Arabe Unite (locul 228, cu 1,62) și Qatar (locul 229, cu 1,42).
Îmbătrânirea populaţiei este menţionată şi între provocările demografice cel mai adesea considerate ca presante în statele membre, conform unui sondaj Eurobarometru.
Persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt judecate diferit faţă de alţi pacienţi de către societate, în general, consideră 85% dintre români şi 77% dintre cetăţenii UE, iar gradul de conştientizare şi încredere în eticheta ecologică a UE ”Eu Ecolabel” este în creştere, mai arată sondajele Eurobarometru.
Studiile Eurostat au arătat, printre altele, că procentul persoanelor aflate în câmpul muncii, dar cu risc de sărăcie, este cel mai mare în România dintre toate statele UE şi regiunea Sud-Muntenia se numără printre zonele cu cele mai mici ponderi ale angajaţilor cu înaltă calificare. Preţurile la energie electrică şi gaze se stabilizează în 2023 şi majoritatea fermelor din UE sunt administrate de familii, mai evidenţiază studiile Eurostat publicate în luna octombrie.
Populaţia după domiciliu în România (numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, altfel spus, populaţia de jure care poate să includă şi emigranţii) a fost la 1 iulie 2023 de 21,873 milioane de persoane, cu 0,3% mai mică faţă de 1 iulie 2022, potrivit datelor provizorii publicate la 27 octombrie de Institutului Naţional de Statistică (INS).
Potrivit ultimelor date, rata natalităţii în Ucraina a scăzut cu 28% de la începutul războiului, cu 38.324 de copii mai puţini născuţi în ţară în primele şase luni ale acestui an, comparativ cu 2021.
În timp ce rata natalităţii a scăzut cu 7% pe an din 2015, potrivit companiei ucrainene de analiză a datelor OpenDataBot, scăderea din 2021 până în 2023 este cea mai mare de când Ucraina şi-a câştigat independenţa în 1991, conform
Următoarea cea mai abruptă scădere a fost în 2015, în urma anexării Crimeei de către Rusia.
În acest an, relatează site-ul, s-au născut în medie 16.000 de copii pe lună, faţă de până la 23.000 de copii născuţi lunar înainte de invazia la scară largă a Rusiei.
Prin inițiativa Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, cuplurile și femeile infertile din țara noastră pot primi un beneficiu social în valoare de aproximativ 15.000 lei.
Programul se numește „Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității”.
Acest beneficiu de 15.000 lei constă în 2 vouchere și anume:
– un voucher electronic – card pentru tratamentul medicamentos, în valoare de 5.000 lei;
– un voucher pe suport hârtie, de 10.000 lei, pentru procedurile medicale specifice.
Dosarele pentru a obține sprijinul financiar oferite de acest program social trebuie să fie complete și să conțină toate documentele necesare. Acestea vor fi depuse la adresa MFTES (natalitate@mfamilie.gov.ro) și confirmarea înregistrării va fi trimisă pe e-mail sau prin intermediul unui mesaj text pe telefon.
Programul oferă un sprijin financiar de 15.000 lei pe procedură doar acelor femei infertile, care au domiciliul în România și care au vârsta cuprinsă între 20-45 de ani. Programul are un scop bine stabilit în țara noastră, acela de susținere a creșterii natalității.
Cererea de înscriere trebuie să conțină o serie de documente importante:
– Copii după actele de identitate ale persoanelor care solicită acest sprijin prin vouchere;
– O declarație tip pe propria răspundere;
– Un document medical cu diagnosticul privind infertilitatea;
– O adeverință de membru asigurat la Casa de Asigurări de Sănătate;
– Acord privind prelucrarea datelor cu caracter personal.
Doar 11 mii de copii s-au născut în toată țara, anul acesta, în luna februarie, cu 2500 mai puțini, decât în ianuarie, potrivit Institutului National de Statistică.
Datele arată un declin demografic, care pare de neoprit, după ce, anul trecut, am avut cei mai puțini bebeluși, din ultimul secol – doar 171 de mii. Și în alte țări, ca Italia, scăderea abruptă a natalității, a devenit o problemă de urgență națională
Natalitatea scade dramatic lună de lună.
În luna februarie, anul acesta, s-au născut 11.316 copii, cu peste 2.500 mai puțini față de ianuarie, potrivit Institutului de Statistică. În același timp, numărul deceselor a fost de peste 20.000.
Adrian Dan, sociolog: “Avem România celor care sunt săraci și unde noi avem o natalitate destul de ridicată și cea a celor de mijloc și a unei pături subțiri bogate unde rata natalității e destul de redusă – acolo modelul e un copil pentru o familie. Nu avem suficiente politici de sprijin pentru familiile tinere.”
Statul oferă acum deduceri de 100 de lei lunar, din impozitul pe venit, pentru fiecare copil înscris la școală, grădiniță sau creșă. Iar concediul de creștere a copilului este de doi ani. Aceste facilități nu au schimbat tabloul general al scăderii natalității. Abia de curând, statul oferă și sprijin financiar sub formă de vouchere pentru a ajuta cuplurile infertile.
Iată evoluția sporului natural, diferența între numărul de nou-născuți și numărul decedaților. La finele anului trecut, am avut un nou record negativ: 171 de mii de nou-născuți față de aproape 200 de mii în 2021. Am ajuns în punctul în care numărul decedaților este de 1,8 ori mai mare față de nou-născuți. Cu o rată a natalității la pământ, presiunea pe bugetul de pensii și sănătate va crește. Nu vor mai fi suficienți angajați, oameni activi, care să susțină cheltuielile tot mai mari ale unei populații îmbătrânite.
În prezent, zece angajați susțin opt pensionari.